UE se pregăteşte de clipa în care vom avea fiecare aeronava proprie

Comisia Europeană ia în calcul posibilitatea ca fiecare om să
deţină un vehicul zburător şi este îngrijorată de modul în care
escadrilele piloţilor neexperimentaţi se vor descurca cu o astfel
de libertate tridimensională.

Din acestă cauză Comisia Europeană a demarat un proiect de
cercetare de 4.3 milioane de euro, numit MyCopter, care are
ca scop asigurarea că vehiculele aeriene personale (VAP) pot zbura
în grupuri organizate, „simţind” celelalte vehicule din jurul
lor.

• Universitățile din Anglia cresc taxele pentru studenți pentru prima oară în aproape un deceniu
• Cum explică oamenii de știință legătura dintre depresie și temperatura corpului?

„Acum se pune problema când vom avea acces la aceste
vehicule, nu dacă vom avea”, susţine Heinrich Bülthoff de
la Institutul Max Planck pentru Cibernetică Biologică din Tübingen,
Germania.

Terrafugia este o companie formată de absolvenţi ai Institutului
Tehnologic din Massachusetts care are ca scop exploatarea
invenţiilor dezvoltate în cadrul universităţilor. Compania
speră ca anul viitor să lanseze „Transition”, o aeronavă uşoară
propulsată de elice, care poate să aterizeze pe o pistă, să îşi
plieze aripile şi să fie condusă în continuare la fel ca o
maşină. Lucrările nu au evoluat mereu conform planului,
deşi în domeniul propulsiei avioanelor uşoare se fac progrese
remarcabile datorită evoluţiei dronelor-elicopter.

În ciuda progresului proiectului demarat de Terrafugia, MyCopter
se concentrează asupra elicopterelor de tip VAP, deoarece acestea
nu vor avea nevoie de o pistă: poţi decola cu acest vehicul
dintr-un spaţiu de parcare. „Căutăm căi de decolare şi aterizare
verticală, deoarece nu vrem să depindem de aeroporturi pentru a
putea călători. În orice caz, mai există o problemă: nu ne aşteptăm
ca şoferii obişnuiţi de maşini să ştie cum să piloteze un
elicopter”.

Membrii proiectului MyCopter urmăresc să instituie norme
de zbor autonom, inclusiv de detecţie, de deplasare în grupuri, de
control şi de simulare, toate acestea pentru a dezvolta interfeţe
simple pentru viitorii piloţi.

Dezvoltarea unui senzor precis va fi cel mai important lucru
pentru MyCopter. Echipa condusă de Dario Floreano de la Şcoala
Politehnică Federală din Lausanne caută combinaţia optimă de
senzori anticoliziune de care au nevoie vehiculele aeriene cu
caracter personal. Cercetătorii proiectează un sistem în care
fiecare vehicul emite semnale radio către toate celelalte şi
măsoară semnalul tipul necesar pentru a primi un semnal de răspuns,
pentru a se menţine la o distanţă sigură. „Va funcţiona chiar şi
când GPS-ul nu va fi pornit”, susţine Floreano, adăugând că un
astfel de sistem este acum testat pe un grup de zece roboţi cu
patru rotoare, ca parte a proiectului Swarmanoid finanţat de
Comisia Europeană.

Echipa lui Floreano a dezvoltat deja senzori de imagine cu
acoperire de 360 de grade. Dacă vizibilitatea este slabă,
senzorii acustici intră în acţiune. „Se pot calcula viteza cu care
merge o aeronavă şi distanţa la care aceasta se află cu ajutorul
zgomotului pe care aceasta îl face”, susţine Floreano.

Vor fi testaţi şi senzorii necesari tehnologiei LIDAR (metoda
optică de sondare la distanţă. Echipa de la Şcoala Politehnică
Federală din Lausanne speră să construiască un sistem de senzori ca
exemplu până în anul 2014.

Din fericire, unele din descoperirile MyCopter vor fi aplicate
înainte de lansarea pe piaţă a elicopterelor: dezvoltarea unor
algoritmi de deplasare în grupuri vor face mai uşor zborul dronelor
în spaţiul aerian civil, iar interfeţele mai simple ar putea face
mai lejer zborul cu aceste vehicule aeriene.

În ceea ce priveşte înlocuirea automobilelor, există tehnologia
de construire a noilor vehicule, dar „realizarea acestora la
preţuri accesibile este o altă problemă”, declară Bülthoff.

Sursa:
NewScientist